Teorii..

       Ai observat ce se intampla cand te certi cu persoana iubita?

       Brusc, va transformati in doi adversari de temut, care-si reproseaza orice si ranesc prin orice mijloace.

      Ai observat cat de usor ii poti spune in acele momente: “Vreau sa ne despartim!” sau cat de apasat si inversunat arunci un: “Te urasc!” ? E incredibila metamorfozarea dintr-o fiinta umana, sensibilizata de dragoste..intr-o fiara dezlantuita.

      Si apoi…ce se intampla dupa ce razboiul se incheie? Lasi in urma victime, sange, infrangeri si..doar infrangeri…Pentru ca nu exista victorie…nu exista invingator!  Plangi, regreti si iti doresti sa poti da timpul inapoi, sa nu fi spus acele lucruri ingrozitoare! Plangi! Plangi! Plangi!

      Din pacate, nu poti spala cu lacrimile tale noroiul aruncat in celalalt, nu poti ineca durerea pricinuita…nu poti amorti nici macar o particica din propria-ti durere…si abia atunci realizezi ce ai avut! Ce lucru minunat ti s-a intamplat! Ce bine era! Abia atunci iti amintesti de cumulul de momente in care blestemai ce greu iti e…ce rau iti merge…si…parca..nu realizezi de ce mama dracului gandeai asa! Daca aia era durere..asta ce e?

      Privesc in jur…la ferestrele luminate…oameni singuri…tristi…pustii…abatuti….ca niste animale captive in propriile custi…resemnati…invinsi de proprii-i monstri…

       Si…la o adica…ce e dragostea? Curajul de a face lucruri nebunesti? Nevoia de a te sacrifica? Dorinta de lupta cu ochii acoperiti de un voal al iluziei…al idealismului iubirii…prin care vezi totul incetosat…distorsionat? Metamorfozare?

      Pana acum am regretat ca aduc in discutie lucruri marunte pe marginea carora aveam discutii interminabile si certuri aprinse…iar si iar..si iar…Apoi…aflandu-ma in bratele lui…am deschis ochii…Aceste tampenii de apropie….aceste nimicuri ne leaga…ne intaresc…ne consolideaza relatia…si rezultatele ne fac mai fericiti…

     Gandeste-te ca nu ii reprosezi nimic celuilalt…cel putin nu lucruri marunte…Apoi…dupa o vreme…mai scurta sau mai indelungata…acestea se intensifica incontrolabil…iau amploare…unde se ajunge? Unde se ajunge cu nemultumirea ta? Nevoile tale…neglijate treptat iti creeaza frustrari…dezamagire…pesimism…neimplinire…bariere…

1 comentariu »

  1. darius2nd Spune:

    ai uitat de glumele proaste facute sa absoarba uneori din aploare :)


{ RSS feed for comments on this post} · { Urmăreşte URI }

Scrieti un comentariu