Tu folosesti condimente…?
Acest articol a survenit in urma unei conversatii cu un prieten bun; gateam
si dupa ce mi-a laudat mancarea
m-a intrebat de ce nu folosesc condimente pentru a da o savoare deosebita meniului pe care il pregatesc. A fost ca o palma peste fata..pentru ca avea dreptate..atata dreptate!! Intr-adevar..eu nu foloseam deloc condimente cand gateam, chiar daca aveam secretele mele, inlocuindu-le astfel pe acestea..dar mai grav..daca in bucatarie macar nu pregateam mancarea dupa reguli, retete stricte etc, in viata urmam niste pasi foarte calculati ca sa nu mai vorbesc ca nu-mi trecea prin gand a-mi condimenta viata pentru..(sa-l citam) “a-i da savoare” acesteia.
Ce pot spune..printr-o simpla intrebare am primit o lectie de viata si intarirea convingerii ca daca vrei intr-adevar sa schimbi/inveti ceva trebuie sa fi atent, caci oricine si orice iti poate oferi ceva valoros, indiferent de conjunctura, daca vrei sa schimbi ceva si mai ales daca vrei sa evoluezi. Ma intreb cator oameni le lipsesc din bucataria vietii si a sufletului acele condimente pretioase care dau o savoare excelenta fiecarei zile..
Dupa discutia respectiva, ce pot spune, stilul meu de a gati s-a schimbat putin..insa, trebuie sa marturisesc ca sunt inca in cautarea unor retete care sa ofere “o aroma” deosebita, imbietoare vietii..
Mai vie ca niciodata!
Am primit aseara un mail de la cineva care “marturiseste” ca citeste zilnic blogul. Ma intreba ce s-a intamplat cu personajul din primele mele scrieri. Nu se poate sa fie identic cu personajul din ultimele texte,care se zbatea pentru supravietuire.
Pai..ba se poate..dar ghici ce, daca inca se zbate..inseamna ca traieste..inseamna ca lupta..lupta pentru transformare, pentru progres. Si incet-incet..reuseste sa avanseze..da,e adevarat..pierde 5 lupte, castiga 4, pierde apoi una, castiga 3..dar..vreau sa stii ca e inca in picioare si mai mult ca niciodata vrea sa ramana in picioare!
Asa ca acest personaj nu a murit, acest personaj traieste, lupta, isi invata lectiile ca sa creasca si sa cucereasca!
Va urma!:)
Inca o mantie de apa pe fata..vad o imagine in oglindirea ei…creionare rupta din mine-se zbate..incearca sa ma salveze..
Prea tarziu!
vanzare-cumparare
De azi ma vand! Si NU, nu vorbesc de trup! Vand ce-ai invidiat tu la mine si cumpar ce-am urat eu la Tine!
Un proces desfasurat pe etape..dar nu prea lungi si deloc sofisticate.Iar ce va ramane, ii voi da celui care sta pe margine sau nu participa prea activ. Dau o particica, sperand la ceva mai bun pentru lumea asta, NU pentru MINE. Dar e prea putin pentru cantitatea de care e nevoie. Asa cum spunea si Bitza: ” Ar trebui mai multi Isusi crucificati/Sa spele muntele de pacate ale altor frati..”
Ma incearca deja un sentiment de tristete si razgandire. Va fi o lupta grea, dar scurta! E prea tarziu!
Un val de apa rece peste fata si transformarea e gata. Sunt pregatita! Dar TU? Esti pregatit pentru ce te asteapta? VIN!
…inca mai iubesc…
Inca mai gresesc…
Ce faci? -Bine.
Luc: -Ce faci, arhitecto?-Me: -Bine.
Costin: -Ce faci, mai, pupacioaso?- Me: -Bine.
Ina: – Ce faci, frumoaso? -Me: -Bine.
Clau: – Ce faci, Luna? -Me: -Bine.
Ubitu: – Ce faci, ubita? -Me: -Bine.
Dar nu, NU fac bine. Am crezut ca nu ma doare..ca a uitat sa ma doara sau ca pur si simplu nu mai simt..nu mai simt cand prietena cea mai buna dispare brusc din viata mea 2 luni..ca la prima noastra cearta, de sarbatori, a spus ce-a spus..ca nu conteaza daca iubitul, prin tot ce face, arata ca e prea bun pt lumea asta si ca ea (lumea) trebuie sa ii stea la picioare…ca sedinta de alaltaieri a fost un dezastru…ca dorm o data la 2-3 zile si mananc la fel…ca vecina de la et 1 barfeste si spioneaza pe toata lumea..ca 24 de ore is prea putine pentru cumulul de sarcini pe care le are…ca…toata,dar TOATA lumea ii cere, ii cere si iar ii cere fara sa stie sa se opreasca.
Asadar si prin urmare..abia acum am realizat ca nu, nu fac bine si am constatat dupa ce unul dintre voi, cei care cereti si nu dati nimic, azi ati continuat sa nu va dezmintiti..asa ca mi-a curs o lacrima..si inca una..apoi au inceput sa imi invadeze pometii intr-un ritm alert..am plans..am suspinat..am plans in hohote timp de o ora si ceva..si inca plang…
Sunt mereu langa voi, sunt mereu pentru voi..sunt mereu a voastra..cu sufletul..cu o rugaciune..cu un sfat..cu un umar pe care sa plangeti..facandu-va o favoare…salvandu-va dintr-o situatie, rezolvandu-va problemele…
Voi unde sunteti acum cand eu plang? Ce faceti acum cand eu plang?
Wow…de cand n-am mai plans..